Obisnuitele intrebari(de zei si de noi)

 

 

 

 

 

 

poza-cosmos1222.jpg

există Dumnezeu?
sau este doar inventat din frica de moarte?
însă nu se poate asta
pentru că Dumnezeu nu se ocupă
numai cu vegherea aupra sufletelor.
mai îndeamnă şi la toleranţa şi la iubirea aproapelui.
deci atunci este inventat
şi pentru a ne ţine în frâu potenţialul distrugător
prin frica că o să ajungem în iad?
2 in 1 am putea spune,
însă povestea lui Isus şi întâmplările din biblie
acoperă un spaţiu şi populaţii imense
pe un timp îndelungat
care se leagă cu evenimente istorice sigure.
şi totuşi aceasta poveste se întâmplă în antichitate
cand se crede, cel puţin,
marea majoritate a oamenilor erau primitivi.
oare să fii existat vreo tagmă de înţelepţi
ce şi au căpătat cunoştinţele
de la civilizaţii apuse şi iluminate?
aceştia având puterea, datorită cunoştintelor,
de a influenţa printr o manipulare de masa
întreaga omenire de atunci încolo?

pauză: tocmai am avut un deja vu, şi deci din nou cred că se va întampla ceva rău.

sper să nu. iar daca ipoteza înţelepţilor deţinători de cunoştinte
care ar fi format un nucleu de putere nu e admisă
atunci poate fi înaintată următoarea:
toată povestea a fost pusă în scenă
de fiinţe superioare de pe alte planete
care au ajuns la un nivel la care au realizat
că evoluţia nu poate să existe decât prin „bine”.
în consecinţă au încercat să ne dea şi nouă
o mână de ajutor
punându ne reguli de bază;
vezi poveţele lui Iisus.
dar Allah, Budha;
zeii vechi
foarte diverşi,
veneraţi de diverse populaţii
în diverse timpuri la care noi ne uităm în urmă
şi spunem că avem explicaţii
pe care acei oameni
dacă le ar fi ştiut, nu ar mai fi avut nevoie
să întocmeasca diferiti zei in lipsa răspunsurilor;
dar Allah, Budha, Dumnezeu
nu sunt ca aceia:
zeii doritori de sacrificii sau împrăştietori de vanitate.
însa de ce nu sunt doar unul
si sunt cel putin trei?
fiinţele superioare ar fi putut acoperi tot globul
cu farfuriile lor zburătoare.
în acest caz revenim la ipoteza anterioară:
Dumnezeu a fost inventat de oameni
din singurătate şi frică.
cu toate astea noi ştim cum a fost format pământul
şi ce formă are,
însă tot nu ştim ce înseamnă universul.
doar înaintăm mereu ipoteze
mai mult sau mai puţin relevante
care ajung să se excludă unele pe altele.
deci rămânând mai puţine;
astfel sperăm să fim mai aproape si de adevăr.
însă toate pleacă din start
raportându se numai la noi, la o singură „unitate”.
cât de aproape de adevar putem să fim
când nu ne raportăm nici măcar la minim 2 „unitati”?
ceea ce ar avea un rezultat edificator dpdv ştiinţific
infinit mai mare.
ipoteze:
big bang.
universul se dilată
dar se şi contractă,
la infinit.
universuri paralele
cu legaturi între ele.
universuri paralele
fiecare cu big bangul lor.
naşterea de noi universuri încontinuu.
de unde?
putem să explicăm ce este acolo?

ps: să nu mai vorbim de ideea că „totul” este energie, chiar şi materia în care intrăm şi noi; şi cum energia nu poate fi întotdeuna văzută…
pps: şi tot nu pot să uit un fragment de emisiune de pe tvr2 de acum multi ani în care se arătau imagini de la o presupusă prăbuşire de ozn, lucru ce mobilizase armata sovietica; cineva de acolo, uimit si inmarmurit de ce a vazut, ar fi ajuns ulterior la papa care i ar fi spus „şi ei ca şi noi sunt copiii Domnului „

2 Responses to “Obisnuitele intrebari(de zei si de noi)”


  1. 1 Maria Barbu Ianuarie 8, 2008 la 3:49 pm

    Pai chiar asta este Dumnezeu: energie, eu cel putin asa il concep, iar sufletul si constiinta noastra sunt receptorii. Poate ca omul, in totalitatea lui, este ca o antena facuta sa receptioneze divinul, pt ca orice am face tot intram in relatie cu energia divina. Cu cat putem prinde mai multa energie dumnezeiasca, cu atat suntem mai buni, mai destepti, mai creativi. Valabil si reversul.

  2. 2 Mihai Mehedintu Februarie 8, 2008 la 10:32 pm

    Dumnezeu nu a fost inventat de oameni, El a fost dintotdeauna in noi.”o tagma de intelepti” cu siguranta a existat si in anumite momente este posibil sa fi manipulat cursul evolutiei pe acest pamant(fapt ce se intampla si acum). Lumina pe care El o transmite ajunge la noi si daca reusim sa o inobilam cu iubire se intoarce inapoi de unde a venit.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




ciuleste`

"Nici nu-ti trece prin cap sa crezi in tine.Ai nevoie de-o carje. Ai mai multe carje decat picioare... Mereu cersesti cate o clipa de tandrete sau o noapte de amor, sau o slujba bunicica, sau o calatorie la Paris, sau o pretuire unanima, sau o pasiune." - Teodor Mazilu

a


%d blogeri au apreciat asta: